Autentificare  |  Înregistrare

DEJ 2010 
UN PROGRAM DE REFACERE ŞI DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG

Dej 2010 este un program de refacere şi dezvoltare pe termen lung al municipiului Dej care se bucură de sprijinul comunităţii: a locuitorilor, a oamenilor de afaceri, a proprietarilor şi tuturor angajaţilor în scopul creării unei zone dezvoltate durabil din punct de vedere social, economic şi de mediu. Programul este coordonat de Primăria Dej, în colaborare cu locuitorii zonei, organizaţii neguvernamentale şi oamenii de afaceri, în scopul realizării uneia dintre cele mai performante programe de turism, regenerare urbană şi dezvoltare economică din Europa.

Dej 2010 – este un program care va transforma Dej într-o zonă cu o dezvoltare socială, economică şi de mediu durabilă. Unul dintre scopurile proiectului este de a permite locuitorilor să preia iniţiativa în elaborarea de sarcini, în proiectarea sau implementarea lor.
Dej 2010 are la bază trei piloni: refacere urbană, reabilitarea infrastructurii, dezvoltarea resurselor umane. Obiectivul final al programului fiind dezvoltarea turismului ca premisă a dezvoltării locale.

Prezentarea problemelor critice:

1. Lipsa locurilor de muncă bine plătite

Pentru valorificarea deplină a potenţialului uman de care dispune Dejul, este necesară creşterea gradului de ocupare, atât prin crearea de locuri de muncă în condiţii de creştere economică, cât şi prin îmbunătăţirea adaptabilităţii şi mobilităţii ocupaţionale. Se înregistrează încă o rămânere în urmă în ceea ce priveşte asigurarea educaţiei iniţiale şi continue de calitate şi adecvate pieţei muncii. În acest context, apare necesitatea realizării unei mai bune conexiuni între piaţa muncii, educaţie şi formare profesională. Prin competenţele, cunoştinţele şi aptitudinile pe care le transmite beneficiarilor săi, sistemul de educaţie şi formare trebuie să stimuleze dobândirea de cunoştinţe pe tot parcursul vieţii. 
Formarea pentru ocupare este considerată esenţială şi implică creşterea importanţei acordate investiţiilor în formarea profesională a tinerilor, în adaptarea conţinutului educaţiei şi în dezvoltarea educaţiei non formale, ca premise ale acestei abordări.
Formarea pentru dezvoltare este o necesitate pentru ocuparea unui loc de muncă bine plătit dar şi pentru menţinerea locului de muncă.

2. Infrastructura

La ora actuală oraşul este dominat de clădiri şi case unifamiliale în partea veche a oraşului şi blocuri de apartamente construite în anii '70-'80. Tendinţa actuală de creştere a oraşului este reprezentată prin construcţia de case unifamiliale sau tip vilă, în special în cel mai nou cartier rezidenţial al oraşului situat în partea vestică. În această regiune infrastructura este în curs de construire, fiind necesare atât drumuri cât şi reţele de apă şi canalizare.Principalele ramuri industriale din zonă sunt: producţia de celuloză şi hârtie, de mobilă, exploatare şi prelucrarea sării, produse para-farmaceutice, conserve din legume, fructe şi carne, sucuri, materiale refractare, confecţii metalice.
Din totalul populaţiei sunt racordaţi la sistemul centralizat de apă 35.500 locuitori şi 30.000 la sistemul centralizat de canalizare.
Staţia de captare şi cea de tratare a apei brute, împreună cu laboratorul de analize curente aferent, aparţin societăţii S.C. SOMEŞ S.A.
Reţele de apă fiind cu vechimi de peste 50 de ani se defectează des ceea ce duce la deteriorarea drumurilor.

3. Degradarea urbană a oraşului

Aspectul original din anii '40 a fost în mare schimbat prin anii prin zugrăvirea faţadelor cu diverse materiale şi culori fără să ţină cont de nici un design exterior. În plus se constată o degradare continuă a clădirilor din situl istoric. 
Dejul este unul dintre exemplele grăitoare în ceea ce priveşte funcţionalismul timpului caracterizat prin spaţii mici cu clădiri vechi, străzi înguste în zona veche a oraşului, şi blocuri construite să intre câţi mai mulţi locatari în zona nouă a oraşului. În ambele zone însă avem un cadru natural cu puţine spaţii verzi cu copaci de specii diferite plantaţi întâmplător. 
Aşadar cadrul natural, în linii mari, este de o calitate slabă, există un număr de zone neglijate, precum şi o nevoie evidentă de adaptare a spaţiului verde la necesităţile locuitorilor.

 
Prezentare generală a Planului strategic de Dezvoltare Economică Locală
în Municipiul Dej
:
 
Dej este un oraş istoric cu potenţial balnear demonstrat. Dezvoltarea resurselor umane va crea condiţiile 
unui climat modern pentru creşterea calităţii serviciilor în municipiul Dej. Modernizarea infrastructurii şi regenerarea urbană vor crea condiţiile dezvoltării oraşului ca staţiune turistică de nivel european.
PLANURI DE ACŢIUNE
A. Dezvoltarea infrastructurii
B. Regenerare urbană
C. Dezvoltarea resurselor umane
A.1.Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa şi canalizare
B.1 Reabilitarea şi dezvoltarea centrului istoric
C.1 Dezvoltarea Resurselor Umane
1.Alimentare cu apă, canalizare şi epurare ape uzate în zona municipiului Dej
2.Inlocuirea conductelor cu durata de viață depăşită
1.Parteneriat pentru reabilitarea clădirilor istorice
2.Centru pentru marketingul produselor tradiţionale
1.Manageri pentru serviciile publice
2.Schimb de experienţă pentru îmbunătăţirea abilitaţilor de exercitare a funcţiei publice
A.2 Modernizarea Sistemului de iluminat
B.2 Amenajarea zonelor verzi
C.2 Pregătire profesională
1.Modernizarea sistemului de iluminat public
2.Iluminat ornamental în municipiul Dej
1.Parc ecologic
2.Proiectul de parteneriat public privat “Zone verzi
1.Clubul Locurilor de muncă
2.Promovarea culturii învăţării 
continue
 
A.3 Modernizarea drumurilor
B.3 Amenajarea zonelor cu potenţial turistic
C.3 Infrastructură în domeniul
Dezvoltării afacerilor
1.Modernizarea drumurilor cu trafic greu 2.Modernizare drumurilor cu trafic uşor
1.Parc Balnear
2.Parc turistic şi de agrement
1.Incubator de afaceri
2.Centru de consultanţă si 
formare pentru IMM
3.e-bussines
4.Marketing NV, (marketing Nord Vest)
           

Pentru mai multe informaţii puteţi contacta Serviciul Programe, Integrare, Dezoltare la adresa de e-mail Serviciul.Programe@dej.ro